|
Profesor de matematică și fizică gradul I
Școala profesionala nr. 1 Chișinău
Doctorandă, anul II la UST.
|
Odată cu semnarea
Acordului de asociere la UE
au apărut noi perspective de dezvoltare şi perfecţionare şi pentru învăţământul
profesional tehnic, care constituie parte integrantă a sistemului educaţional
naţional, orientat spre formarea şi dezvoltarea unor abilităţi, competenţe şi
aptitudini profesionale specifice instruirii cadrelor de muncitori calificaţi
pentru ramurile economiei naţionale. Pentru a ne apropia de perspectivele
europene, care ar asigura un echilibru între cerinţa pieţei de muncă şi forţa
de muncă, educaţia în învăţământul profesional
trebuie să asigure elevilor posibilitatea instruirii multilaterale:
culturală, ştiinţifică şi tehnică. Principalele obiective sunt sporirea
atractivității pentru tinerii care vor să obțină o calificare pentru a se încadra rapid în piața muncii sau a se
lansa, ulterior, în afaceri, creșterea relevanței studiilor și construirea unui sistem de asigurare a calității. Procesul
instructiv-educativ are ca scop nu doar dobîndirea de aptitudini practice şi priceperi
necesare pentru angajarea ulterioară în cîmpul muncii şi practicarea anumitor
meserii sau profesii, dar şi dezvoltarea culturii generale a elevilor, care
asigură un viitor mai bun însuşi absolventului, dar oferă o şansă mai bună şi
economiei naţionale.
Didactica
matematicii şi ştiinţelor la noi în şcoală nu este aceea de a pregăti pe tineri
pentru universitate, ci scopul ei principal este de a avea o valoare culturală
de sine stătătoare, deoarece societatea în care trăim şi în care vor trăi
copiii pe care îi pregătim are nevoie de oameni care să gândească
interdisciplinar, care să treacă cu uşurinţă de la un domeniu la altul.
Predarea – învăţarea prin corelarea obiectelor de studiu reprezintă noul în
lecţiile din învăţămîntul profesional, iar aceast lucru îi activează pe elevi,
le stimulează creativitatea şi contribuie la unitatea procesului instructiv –
educativ. Pentru o pregătire mai calitativă a elevilor către viaţă şi profesie
utilizez orice posibilitate de a exemplifica aplicaţii ale matematicii în viaţa
cotidiană şi în domeniul profesional, de a stabili obiective comune mai multor
discipline ce vor conduce la însuşirea conţinutului manualelor, punînd accentul
pe înţelegerea conceptelor fundamentale şi stăpânirea tehnicilor indispensabile
pentru învăţarea altor discipline. În lucrul cu elevii folosesc metode
matematice pentru a rezolva probleme concrete din fizică, tehnică, economie,
proiectare ş.a., implimentez proiecte care includ teme cu o conotație inetrdisciplinară,
care reprezintă un sistem de operare optim în procesul cunoaşterii. Modalitatea
de organizare a conţinuturilor învăţării, cu implicaţii asupra întregii
strategii de proiectare a curriculumului, oferă o imagine unitară asupra
fenomenelor şi proceselor studiate în cadrul diferitelor discipline de
învăţământ şi facilitează contextualizarea şi aplicarea cunoştinţelor dobândite
în viaţa cotidiană şi în profesie.
Legătura dintre
discipline se realizeză la nivelul conţinuturilor, obiectivelor, dar se creează
şi un mediu propice pentru ca fiecare elev sa se exprime liber, să-şi dea frâu
liber sentimentelor, sa lucreze în echipă sau individual. Această legătură între matematică şi disciplinele
tehnice este posibilă deoarece limbajul matematic este universal,
internaţional, ceea ce ajută la circulaţia şi acumularea ordonată a
rezultatelor matematice prin efortul comun al tuturor. Elevii sunt învăţaţi, prin studierea
matematicii, să ştie să calculeze, să coreleze, să asocieze cunoştiinţele
despre anumite procese, fenomene, într-un ansamblu unitar de cunostiinte,
deziderat realizabil prin studiul structurilor algebrice. Aceasta îi face pe elevi să conştientizeze faptul că
matematica oferă nu doar tehnici specifice de studiu şi investigare în multe
domenii aplicative, dar oferă şi o importantă dezvoltare şi disciplinare a
gândirii, acestea subzistând în straturile tuturor celorlalte discipline
studiate. Elevii mei înţeleg că stăpînirea noţiunilor matematice joacă un rol
important în evoluţia progresului mondial, formând paradigme noi ale
cunoaşterii, dezvoltând metode şi instrumente noi de investigaţii, propunând
tehnologii moderne pentru economia şi societatea bazată pe cunoaştere, şi că
fără matematică nu faci mai nimic.
În acest aspect
utilizez orice posibilitate de a exemplifica aplicaţii ale matematicii, cel
puţin în fizică, tehnologie, dar şi în chimie, biologie, informatică, economie,
în viaţa cotidiană şi în alte domenii. Necesitatea de a avea o educație bazată pe standarde
înalte, flexibilitate şi alegere, predare de calitate, susţinută de
tehnologiile informaţionale şi personalizată pentru fiecare elev în parte, mi-a
impus necesitatea de a optimiza procesul instructiv-educativ prin folosirea TIC şi a metodelor şi mijloacelor
multimedia în studiul matematicii şi fizicii. Folosesc la lecţie simulări
ştiinţifice interactive, foarte interesante, puternic ancorate în realitate,
din cadrul proiectului PhET al
Universităţii din Colorado, unde găsesc studiu de caz, sfaturi pentru
profesori, ce conţin idei pentru predare propuse de echipa PhET. Avantajele
utilizării activităţilor de simulare pe calculator sunt numeroase: creşterea
motivaţiei, învăţarea eficientă, controlul asupra unor variabile multiple,
prezentări dinamice şi reluarea simulării în ritmul propriu al elevului, atât
timp cât este necesar, pentru întelegerea fenomenului. Evoluţia pedagogică a
exerciţiilor virtuale marchează saltul formativ, realizabil de la exerciţiul
automatismelor la exerciţiul operaţiilor, care angajează un câmp aplicativ mai
larg, perfectibil la diferite niveluri de referinţă didactică şi
extradidactică. Aduc ca exemple doar
cîteva situaţii teoretice aplicate la disciplinele matematică şi fizică, în
grupele profesionale (de vocaţie).
Iată un exemplu din matematică: Studiul graficului funcţiei de gradul II.
Studiul diferenţialei unei funcţii.
Elevii observă mai uşor proprietăţile funcţiilor şi celelalte afixe şi
pot folosi modelul pentru a construi alte grafice.
Deoarece experimentul
reprezintă o metodă didactică în care predomină acţiunea de cercetare directă a
realităţii în condiţii specifice de laborator şi poate fi desfăşurat cu succes şi
cu ajutorul softurilor interactive, în fig 2 arăt pagina de deschidere a
http://phet.colorado.edu
Eficientizarea demersului
didactic a dus la rezultate vizibile: elevii sunt mai atenţi la datele
problemelor, fac deosebirea între informațiile relevante şi cele nerelevante pentru obţinerea
unei soluţii corecte, au progresat în dezvoltarea judecăţii analitice, atât de
necesară în formarea personalităţii. Cele mai calitative rezultate ce
demonstrează dezvoltarea competenţelor şcolare este faptul că elevii vin cu o
mare plăcere la lecţii, sunt motivaţi să înveţe şi aplică pe larg cunoştinţele
acumulate în specialitate, dar şi în cotidian.
La implementarea tehnologilor didactice moderne, bazate pe îmbinarea
activităţilor teoretice cu cele aplicative prin utilizarea softw-rilor
educaţionale întîmpin dificultăţi, deoarece şcoala nu dispune de echipament
modern TIC şi conectare în reţea, precum şi lipsa competenţelor asociate
utilizării instrumentelor şi media digitale la tinerii din şcoala mea.
Absolvenţii trebuie să fie pregătiţi pentru a intra pe piaţa muncii, să-şi
construiască o carieră relevantă pentru dezvoltarea personală, dar şi
dezvoltarea societăţii, avînd dezvoltate abilităţi de instruire, care le vor
permite să-şi continue studiile. Ar fi frumos de urmat modelul german, ce
funcţionează după principiul parteneriatelor din care fac parte guvernul,
instituţia care asigură educaţia şi formarea profesională, dar şi companiile
care angajează tineri şi sunt interesate să aibă muncitori calificaţi. Aici
şcoala şi firmele lucrează împreună, iar elevii au posibilitatea să urmeze pe
de o parte, curricula teoretică în instituţia de învăţămînt. iar pe de altă
parte, orele practice în cadrul companiei, fiind în acelaşi timp remuneraţi.
.bmp)
